Coboară-ncet un liniştit amurg ...,
Prin minte mii de gânduri mi se scurg,
Tăcută când privesc spre cer albastru ,
Visând s-ating lumina unui astru ...
Stau singură şi-ncep uşor să plâng ,
...Gandindu-ma la tot ce e divin ,
Când stelele adorm încet pe rând ,
...În sufletu-mi s-a strecurat suspin !
Încerc să lupt cu mine-ntâia oară ...,
Purtând ca armă , dragostea aprinsă ,
...Din ceruri ajutorul îmi coboară ...,
Iar , uşa binelui o las deschisă ...
Nu pot să fiu doar umbră pe pământ ,
De-acuma nu mai vreau să fac risipă
...Şi lacrimile-mi cad curgând din gând,
O , DOAMNE , lasa -mă să fiu iubită !
Autor -Dana Criste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu