Vine-o vreme,vreme adevărată,
Când dureri,visuri și iubiri,
Tot ce-ați strâns și adunat în viață,
Toate se prefac în amintiri.
Vine timpul apoi,de le-adună
Și le spală-n fluviul lui spumos,
Până ce din ele,din oricare
Nu rămâne decât ce-i frumos.
Luați aminte,toate pier odată,
Nu veți mai putea să le priviți.
Făceți-vă amintiri,prieteni,
Unde să aveți să vă găsiți.
N-așteptați ,strângeți-le pe cale.
Din orice iubire sau pustiu.
Cine n-are amintiri de tânăr,
O să fie singur mai târziu.
Autor/Virgil Carianopol
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu