Regimul pe care îl recomand bolnavilor de ficat l-a experimentat cineva din familie, cu rezultate de excepție: vindecare totală. Iți trebuie voință, dar merită. E un drum sigur și "curat" către sănătate. Mult succes!
Alimente interzise
Există 4 grupe de alimente ce trebuie evitate, cel puțin patru săptămîni, pentru ca organismul să suporte hrana dietetică.
1. Orice fel de zahăr rafinat, glucoză, fructoză, malțul, concentrați de zahăr ca: siropuri, melasă etc. În acest interval de patru săptămîni, se recomandă chiar evitarea mierii de albine!
2. Toate făinurile albe: pîinea albă, aluaturile, prăjiturile, budincile, orezul decorticat. Combinația dintre zahărul rafinat și făina albă este deosebit de periculoasă. Sunt bolnavi la care prăjiturile acționează ca o otravă.
3. Toate sucurile de fructe si legume, chiar si proaspete, presate sau cumpărate, și fructele conservate, sau fructele fierte, chiar și neindulcite.
4. Toate grăsimile "denaturate": ulei, margarină.
Alimente absolut necesare
1. Pîine integraăa din diverse sortimente de cereale. Toate aluaturile care se consumă trebuie sa fie din făină integrală.
2. Zilnic, un terci de cereale proaspăt măcinate sau germeni de cereale.
Rețeta terci de cereale: se face dintr-un amestec de grîu și secară, sau numai grîu. Din amestec se iau 3 linguri și se macină în rîșnitț de cafea (mai mare, nu prea fin). Măcinarea trebuie făcută proaspăt, de fiecare dată. Cerealele măcinate vor fi amestecate cu apă rece, ca un terci. Se lasă pînă la 12 ore să stea. Apa va fi astfel calculată, ca după amestecare să nu se arunce nimic. După 5-12 ore, acest terci se va combina, în funcție de anotimp, cu fructe, zeama de lamîie, 1 linguriță miere (numai cateodată), 1 linguriță smîntînă sau nuci măcinate. Se recomandă adăugarea în terci a unui măr.
În loc de apă, terciul se poate face cu: iaurt, lapte sau lapte acru. În acest caz, celelalte ingrediente trebuie evitate, deoarece se produc balonări.
Alta metodă de preparare a terciului: 3 linguri de secară sau grîu (nu se amestecă) se lasă peste noapte (circa 12 ore) în apă rece, nefiartă, la înmuiat. Dimineața, boabele se pun într-o sită și se clătesc cu apă proaspătă. Peste zi, ramîn uscate. A doua noapte se pun din nou la înmuiat cu apă, dimineața următoare se clătesc din nou. Acest procedeu se repeta timp de 3 zile, pînă germenii boabelor ating dimensiunea de circa 1/3 cm. În tot timpul germinării, boabele trebuie să stea la temperatura camerei (nu prea rece, nici prea cald). Acesti germeni pot fi consumați sub formă de terci, cu fructe etc. sau produse lactate.
3. Alimentația trebuie compusă zilnic, iî mare parte, din legume proaspete și fructe proaspete, în proportie de 1/3 din hrana zilnică. Cu cît proporția de produse proaspete e mai mare, cu atît vindecarea este mai sigură.
Pregătirea hranei proaspete. Exemple:
* Salata verde: se amestecă cu smîntîna, ulei, lămîie și ceva verdeață (pătrunjel, după anotimp).
* Conopida: rasă mărunt, cu nuci si smîntînă.
* Castraveți: cu coajă cu tot, tăiați felii, cu iaurt, ulei, mărar, pătrunjel verde, ceapă verde-cozi sau felii de roșii.
* Gulii: cu ulei, pătrunjel, ceapă sau cu smîntînă și nuci măcinate.
* Dovlecel: ras cu mere, lapte acru.
* Varza roșie: tăiata felii, cu ulei, lamîie, mere.
* Varza acră: natur sau cu ceva ulei de floarea-soarelui, ceapă, hrean ras.
* Spanac: tăiat fin, cu ulei, lamîie, ceapă.
* Roșii: felii, cu ulei si ceapă.
* Salate de fructe: fructe de sezon, eventual cu nuci tăiate și frișcă.
Legume care cresc în pămînt:
* Morcov: ras, cu măr ras, nuci măcinate și zeamă de lamîie, sau ca salată, ras în felii cu ceapă tocată mărunt, ulei, lămîie, pătrunjel verde.
* Păstîrnac: ras mărunt cu lamîie, smîntînă, nuci măcinate sau salată ca morcovul.
* Ridichi: tăiate felii, cu puțină sare și pătrunjel verde, mărar.
* Țelină: rasă fin cu mere, nuci sau smîntană.
* Toate legumele amintite se pot prepara dupa gustul propriu.
* Se combină întotdeauna două legume ce cresc deasupra pămîntului cu două din pamînt, alternativ. Cu cît boala e mai grea, cu atît proporția de legume crude trebuie să fie mai mare.
4. Absolut necesare sunt grăsimile naturale: unt și uleiurile presate la rece. Bolnavul trebuie sa mănînce grăsimi, problema e ce fel:
În ordine: untul sau smîntîna, apoi uleiul presat la rece, apoi margarina, apoi slănina crudă, apoi slănina fiarăa. Untura,îin ultimul rînd.
Grăsimile naturale sunt necesare pentru asimilarea vitaminelor liposolubile și garantarea acizilor grași nesaturați. In special la bolnavii suferinzi de ficat sau vezica biliară: grăsimile nu trebuie incălzite impreună cu alte alimente. De exemplu, daca se fierb legume impreună cu orice fel de grăsime, aceasta intră in porii legumelor, astfel legumele devin greu digerabile și necesită, pentru emulsionarea grăsimii, mai multă fiere (bila) decît dacă grăsimea se adaugă după preparare.
De asemenea, se vor evita, la toate bolile aparatului digestiv, prepararea la tigaie, caz in care grăsimea intră in alimente.
Cea mai bună toleranță o are grăsimea naturală, care de milenii e consumată de om: untul, dar nu în cantități mari.
Cînd fructele crude nu sunt suportate
Fructele crude sunt absolut necesare pentru vindecare. Daca sunt tolerate sau nu depinde nu de felul fructelor, ci de faptul daca din restul alimentatiei s-au scos complet fructele fierte sau conservate, sucurile sau toate zaharurile rafinate.
Exemplu: dacă un bolnav a mîncat duminică compot de mere și miercuri mănîncă un măr crud, pot aparea balonarile. In acest caz, de vină e flora intestinală.
* Fructele crude nu se vor consuma ca desert, ci înaintea alimentelor gătite.
* Consumul de crudități împreună cu alimente fierte este un motiv în plus pentru evitarea zahărului. Bolnavul nu poate în aceste condiții să scape de balonari și gaze și dă vina pe crudități, în loc sa renunțe la zahăr.
Toleranța verzei și a legumelor cu păstaie
Varza și legumele cu păstaie au fost întotdeauna interzise la bolnavii digestivi, nu numai la bolnavii biliari sau hepatici - o mare greșeală. Ele sunt, din contra, o completare la celelalte legume. Toleranța verzei și a păstăilor este dependentă de doi factori: corecta lor preparare (grăsimea se introduce la sfarșitul prepararii) și evitarea zahărului, a fainii albe, a sucurilor și fructelor fierte. Toate felurile de varză se vor suporta cel mai bine crude, ca salată.
Problema proteinelor
Este foarte important ca bolnavii de ficat să nu facă exces de proteine, indiferent dacă sunt din carne, pește, ouă, brînză de vaci etc. Dintr-o frică exagerată de lipsa de proteine a mînca, zilnic, 1/2 kg brînză de vaci, cum fac mulți oameni, e pentru ficat un balast. Brînza de vaci poate fi consumată în cantități limitate, în cazul în care în alimentația zilnică nu intră cantități mari de lapte sau produse animale. Cînd alimentația e "acoperită" de principiile descrise mai sus, nu trebuie ca bolnavul să-și facă probleme în ce privește aportul de proteine.
Se vor evita absolut cafeaua, tutunul și alcoolul.
Tratamentul medicamentos
Nerespectarea dietei alimentare nu poate fi inlocuită de nici un fel de medicamente. Singurele medicamente pe care le recomand sunt vitamina C și aminoacizii. Ele nu daunează și îi dau bolnavului siguranța că are tot ce-i trebuie ficatului.
Principii de viață pentru bolnavul de ficat
Esențiale sunt culcarea devreme și sculatul devreme, plimbarea dimineața și seara, odihnă după masă. Nu se fac excese in sport. Psihicul trebuie menajat, evitandu-se atmosfera încărcată, discuțiile și situațiile care aduc o stare nervoasă. Gînduri constructive și optimiste. Pentru vindecarea bolii hepatice acest sfat este de extremă importanță.
Cu toate aceste indicații aș adăuga un ceai care a făcut și face minuni în bolile de ficat: ceaiul de ciulin (Silybum Marianum), care are ca substanță activă silimarina.
Rețeta: 1 linguriță fructe de ciulin se opărește cu 1/4 l apă fiartă. Se face o infuzie, lăsîndu-se 10 minute. Se bea călduț, cu inghițituri mici, pe nemîncate, de trei ori pe zi. Pentru îmbunătațirea gustului și pentru întărirea efectului, se poate adăuga menta, în proporții egale.
Vindecare grabnică vă doresc celor în suferință !
