CÂT MI-AȘ DORI

Un gând plăcut, e acel gând
Ce fuge-n zbor mereu spre tine...
Căci zi de zi şi nopti la rând,
Doar chipul tău în minte-mi vine.

 Un chip frumos, fără cusur,
M-a săgetat în inimioară;
Doi ochi senini ca de azur
Când nu-i mai uiţi, chiar pot să doară...

 Când simt că sunt îndrăgostit
Şi toate-n jur au prins culoare,
Mă văd de ani întinerit
Şi-n inimă adie-o boare

De vânt călduţ... plăcut fior...
Ce-l simte doar cel ce iubeşte
Şi freamătă de prea mult dor,
Iar linişte, cu greu găseşte.

 De-ar fi să pot înlătura
Distanţa care ne separă,
Nici un minut pe gând n-aş sta
Căci depărtarea mă doboară.

Cât mi-aş dori să te cuprind...
Şi cât de aprigă mi-e vrerea...
Să-mi vindec sufletul iubind,
Să nu mai ştiu ce e durerea.

Autor / Viorel Marele