Sărbătoarea se referă la vindecarea minunată a
unui orb, care și-a recăpătat vederea după ce Maica Domnului i-a vestit
lui Leon cel Mare să-l ducă să se spele cu apa unui izvor aflat într-o
pădure din apropierea Constantinopolului. Potrivit Tradiției, Leon, pe
când era neîncoronat, întalnește un bătran orb în grădina din apropierea
vechii cetăți bizantine. După ce discută cu acesta despre Dumnezeu și Învierea Domnului, orbul îi cere să-i dea apă și să-l ducă în cetate.
Leon caută în împrejurimi un izvor și în momentul în care constată că nu
are de unde să-i dăruiască orbului apă, i se descoperă Maica Domnului și îi spune: "Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape.
Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și, luând cu mâinile apa tulbure,
potolește cu ea setea orbului și unge cu ea ochii lui cei întunecați".
Făcând ascultare, Leon găsește izvorul, îi potolește setea orbului și
după ce-l spală pe acesta pe față, apa îi dăruiește puterea să vadă.
Ca urmare a vindecarii minunate, când Leon cel Mare ajunge împărat,
zidește pe locul vindecării o biserică în semn de recunoștință pentru
ajutorul primit de la Maica Domnului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu