E'nceput de primăvară.Azi e opt și mi-am dat seamaFiindcă gândul zboară singur,de la sine,către mama.
Au trecut și-mi trec prin viață poate sute de femei,
Însă mai presus de toate astăzi este ziua ei.
Dumnezeu a creat lumea,dar riscă să se destrame...
N-a putut fi peste tot , de-asta le-a creat pe mame.,
Știm cu toții că doar c-o floare nu se face primăvară.
Însă dacă i-o duci mamei parcă-i prima zi de vară.
De-asta azi gândești la ea,și nu-i clipă mai frumoasă,
Căci acolo unde-i „mama„ tot acolo e „acasă,
Inima te cheamă acolo,du-te-n ochi să o privești,
Du-i o floare,ia-o-n brațe,spune-i sincer c-o iubești.
C-o să vina clipa-n care n-ai să mai poți prin cuvinte...
Astăzi poți s-o ții în brațe,mâine poate doar în minte,
Și-atunci va fi prea târziu să-i șoptești aceste gânduri,
O să fie prea departe să citească aceste rânduri.
Iar dacă deja-i departe,privește spre cer zâmbește,
Căci oriunde-ar fi acum ,o iubești și.......te iubește.
Autor/Flick
